- civilizáţie
- s. f. (sil. -ţi-e), art. civilizáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. civilizáţiei; pl. civilizáţii, art. civilizáţiile (sil. -ţi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
civilizaţie — CIVILIZÁŢIE, civilizaţii, s.f. Nivel de dezvoltare materială şi spirituală a societăţii într o epocă dată, a unui popor, a unui stat etc., cultură (materială sau spirituală); p. ext. nivel înalt de dezvoltare a unei societăţi. – Din fr.… … Dicționar Român
barbarie — BARBARÍE, barbarii, s.f. 1. Stare primitivă de dezvoltare social culturală. 2. Concepţie, atitudine, comportare care dovedesc lipsă de respect, dispreţ sau ură faţă de cultură şi de civilizaţie; (concr.) faptă care rezultă dintr o asemenea… … Dicționar Român
semicivilizaţie — SEMICIVILIZÁŢIE, semicivilizaţii, s.f. Civilizaţie parţială, insuficientă. – Semi + civilizaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 semicivilizáţie s. f. civilizaţie Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
civilizat — CIVILIZÁT, Ă, civilizaţi, te, adj. 1. Care are o cultură şi o tehnică înaintată, care a ajuns la un nivel superior de civilizaţie, la un standard de viaţă ridicat. 2. Care este manierat, politicos. – v. civiliza. cf. fr. c i v i l i s é. Trimis… … Dicționar Român
culturologie — CULTUROLOGÍE s.f. Ştiinţă generală despre cultură şi civilizaţie. – Din engl. culturology. Trimis de IoanSoleriu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 culturologíe s. f., g. d. art. culturologíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
sămănătorism — SĂMĂNĂTORÍSM s.n. Curent literar iniţiat la începutul secolului XX, în România, de revista Sămănătorul , care acuza stările sociale existente, opunând oraşului viciat de civilizaţie imaginea idilică a satului patriarhal, considerând ţărănimea ca… … Dicționar Român
tradiţionalism — TRADIŢIONALÍSM s.n. Ataşament (exagerat) faţă de tradiţie; atitudine dictată de acest ataşament. ♦ (În mişcarea culturală şi literară) Tendinţă excesivă spre folclor, istorie etc., care se opune modernismului şi respinge ideea de civilizaţie;… … Dicționar Român
etnic — ÉTNIC, Ă, etnici, ce, adj. Referitor la apartenenţa la un popor; privitor la formele de cultură şi de civilizaţie specifice unui popor. ♢ Nume etnic= nume de popor. – Din fr. ethnique, lat. ethnicus. Trimis de ciprianciobanu, 25.04.2004. Sursa:… … Dicționar Român
etnocivilizaţie — etnocivilizáţie s. f., g. d. art. etnocivilizáţiei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ETNOCIVILIZÁŢIE s. f. civilizaţie proprie unei comunităţi etnice. (< etno + civilizaţie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
orizont — ORIZÓNT, orizonturi, s.n. 1. Linie care reprezintă intersecţia aparentă a suprafeţei Pământului cu bolta cerească; parte a cerului sau a Pământului pe care o mărgineşte această linie; limită până la care ajunge vederea noastră; zare. ♢ Orizont… … Dicționar Român